Au fost deportate pentru că părinţii lor erau intelectuali (realizat de N.Ghilascu)

Cei mai înstăriţi 43 de ţărani, 35 de intelectuali şi politicieni şi 15 funcţionari care au opus rezistenţă regimului comunist, au fost deportaţi într-o singură noapte. Din satul meu de baştină, Cotiujenii Mari, Şoldăneşti, la 13 iunie 1941, 53 de copii au rămas speriaţi când militarii le-au năvălit casele şi au fost forţaţi să pornească într-o direcţie necunoscută, despărţiţi de familii. Unul dintre aceşti copii a fost şi Silvia Petruşcu, care la numai 15 ani a cunoscut durerea şi frigurile Siberiei. De ea puţină lume îşi mai aduce aminte, însă notiţele ei scrise la întoarcere în casa părintească au rămas o comoară în amintirea tinerii generaţii.

Vasile Minte lanseaza „Puntea vieţii mele”

Un profesor pe „puntea vieţii”

Zilele trecute, într-o atmosferă luminată într-un local amenajat în stil de Casă Mare, la Liceul “Natalia Dadiani” din Chişinău, profesorul Vasile Minte, un om care a trecut cu demnitate prin vitregiile timpurilor sovietice, şi-a lansat cartea de memorii „Puntea vieţii mele”, apărută la Editura „Universul”. Luând cuvântul, Titus Ştirbu, directorul editurii, a menţionat că „această carte reprezintă nu numai peripeţiile din copilărie şi tragediile lui Vasile Minte, în ea sunt peripeţiile tuturor copiilor generaţiei războiului şi tragediile acestora. Este o carte despre neamul nostru, despre cele întâmplate până la şi după 1940”.
Prezent la manifestare, Gheorghe Urschi, fostul învăţăcel al lui Vasile Minte, a spus că lecţia pe care a primit-o de la primul învăţător la şcoala din Cotiujenii Mari „durează o viaţă”. Cunoscutul umorist le-a sugerat învăţăceilor de azi ai lui Vasile Minte de la Liceul “Natalia Dadiani”, unde şi-a întemeiat o catedră de estetică, să fie atenţi să n-o păţească cum a păţit-o el, când dirijorul de cor Vasile Minte a rupt arcuşul viorii de capul lui.
Mai mulţi vorbitori au menţionat că numele lui Vasile Minte este legat de promovarea culturii noastre populare, mai ales prin cercurile de teatru şi dansuri populare de la Cotiujenii Mari, dar şi prin intermediul orchestrelor şi al corului pe care le-a dirijat. La lansare au mai participat compozitoarea Daria Radu şi Mihai Cimpoi, preşedintele Uniunii Scriitorilor, care i-a spus lui Urschi că a fost o fericire să-l aibă de dascăl pe autorul cărţii „Puntea vieţii mele”.

Valentina Basiul,
TIMPUL

Simion MURAFA

Data naşterii	24.V.1887, Cotiujenii Mari, jud. Soroca – 20.VIII.1917, Chisinau
Activitatea	jurist, publicist, cantaret, luptator pentru reunirea Basarabiei cu Romania.
Scurtă descriere	Isi face studiile liceale si universitare la Kiev. In 1912 isi ia licenta in drept. Se inscrie la Academia Agricola din Moscova, insa nu absolveste nici primul an.

MURAFA, Simion

(24.V.1887, Cotiujenii Mari, jud. Soroca – 20.VIII.1917, Chisinau), jurist, publicist, cantaret, luptator pentru reunirea Basarabiei cu Romania.
Isi face studiile liceale si universitare la Kiev. In 1912 isi ia licenta in drept. Se inscrie la Academia Agricola din Moscova, insa nu absolveste nici primul an.
La Kiev il cunoaste pe Alexie Mateevici cu care devine prieten pe viata. Reintors la Chisinau, colaboreaza la ziarul Cuvant moldovenesc (1913-1917). In 1917 publica brosura Cine-s moldovenii. Din istoria neamului.
Ca publicist este sustinut si apreciat inalt de catre Stefan Ciobanu.
Cantaret de mare talent si animator al vietii muzicale, organizeaza la Chisinau in sala Case Eparhiale o serata muzicala – Seara cantecului moldovenesc. Participa la primul razboi mondial, fiind sef de echipa sanitara pe Frontul Romanesc. In acest timp il cunoaste la Falticeni pe Mihail Sadoveanu, la Bucuresti – pe Octavian Goga si Onisifor Ghibu.
Inainte de moartea sa tragica este numit de Zemstva judetului Soroca judecator de pace in satul lui de bastina.
La 1933 in Parcul Catedralei din Chisinau se inalta un monument consacrat celor trei martiri: Simion Murafa, Andrei Hodorogea si Alexie Mateevici. Monumentul este distrus in 1940.
Numele sau il poarta o strada din sectorul Botanica (fosta strada Raleev).

Bibliogr.:
1. Colesnic, Iurie. Basarabia necunoscuta. – Chisinau, 1993.
2. Holban, Eugen St. Figuri basarabene. – Paris, 1990.

Sursa: http://www.pll.md/ro/portrait/info/12/12/400/

Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil

Datare - Sf. sec. XIX – înc. sec. XX

Localizare -Judeţul Soroca: Cotiujenii Mari

Descriere succintă

• 1. volumul cubic al spaţiului naosului şi altarului, deasupra cărora se înalţă un acoperiş în patru ape, încununat de un tambur octogonal orb şi de o cupolă în formă de bulb;
  2. volumul clopotniţei în două caturi, încununate de un acoperiş piramidal.

Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil din satul Cotiujenii Mari din punct de vedere planimetric este compartimentată din două volume mari:Pereţii bisericii sunt vopsiţi, albi rămânând doar pilaştrii şi frizele decorative din partea superioară a zidurilor edificiului.

Tehnici de construcţie: Piatră tencuită, cărămidă

Semnificaţie patrimonială: Locală, Artistică

Stare de conservare: Satisfăcătoare